Dacă fondurile alocate prin programele guvernamentale de finanțare intrau mai repede în buzunarele antreprenorilor, economia ar fi putut merge mult mai bine în acest an, consideră Sterică Fudulea, secretar general Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIMMR), în cadrul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR de miercuri, 23.12.2020.
Finanțările cuprinse în măsurile guvernamentale pentru susținerea mediului de afaceri au intrat târziu, comparativ cu data inițierii acestora, în contul IMM-urilor care au aplicat. Acest segment din economia națională reprezintă majoritatea covârșitoare din totalul companiilor românești, iar pandemia a dus la încetinirea sau chiar supendarea activității multora dintre ele.
Sterică Fudulea, secretar general CNIMMR, spune că programul IMM Invest a fost foarte greu de accesat pentru firmele nebancabile din România, în contextul în care, conform analizei Consiliulul de anul trecut, doar 2 din 10 firme erau bancabile, în 2019, un an bun al mediului de afaceri.
„Or, anul acesta, probabil una din zece era bancabilă astfel încât să se finanțeze sau să se susțină de fapt prin acest IMM Invest”, a spus secretarul general al CNIMMR, care apreciază că a fost, totuși, o injecție de finațare pentru acest segment. Sterică Fudulea a menționat și granturile pentru investiții și pentru capital de lucru, care sunt în derulare.
„Suntem deja la opt luni de la programul respectiv și încă nu am primit banii, puține firme au încasat acei bani. Noi am atras atenția și asupra cuantumului sumei, și asupra măsurilor de implementare, nu putem face decât să venim cu soluții, să spijinim decidentul guvernamental în ceea ce înseamnă implementarea acestor soluții de finanțare pentru mediul de afaceri”, a afirmat secretarul general al CNIMMR.
Dacă banii pentru granturile de capital de lucru veneau cel târziu în luna iunie, alta era situația economică spre finalul anului. ”Noi spunem scă s-au pierdut în jur de trei luni de zile esențiale pentru mediul de afaceri pentru implementarea acestor trei măsuri”, a subliniat secretarul general CNIMMR.
Dacă erau trei luni de zile mai devreme, probabil că și situația economică era alta, furnizorii erau achitați și atunci și motoarele economice erau mai bune, a adăugat acesta.
Idealul ar fi ca, până în martie, banii pe cele două măsuri, Măsura 1 și Măsura 2, să fie în contul firmelor, astfel încât să reintre în circuitul economic. În ceea ce privește măsura 3, pentru sprijinirea investițiilor, perioada de depunere se va încheia pe 29 ianuarie, urmează analize, probabil că mai devreme de august – septembrie, nu o să semneze nimeni niciun contract.
Realitatea arată că personalul de la stat care se ocupă de aceste proiecte este insuficient, întrucât până acum acesta se ocupa de circa 10.000 de proiecte pe an, iar în 2020 s-au trezit cu 50.000 de proiecte. Deși programul a fost ușor de aplicat și înregistrat în sistem prin digitalizare, pentru că totul trebuie verificate, în două luni, iar în momentul acela cineva își asumă răspunderea, derularea programului a fost mult întârziată.
Peste 60% din IMM-uri și-au redus activitatea pe parcursul anului 2020, potrivit analizei „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020”, realizată de CNIMMR, în parteneriat cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, lansată pe 16 decembrie. Mediul de afaceri a lansat ulterior un apel către clasa politică, în zilele în care se încerca formarea noului guvern, să depășească criza, pentru a asigura stabilitate mediului economic.
Potrivit președintelui organizației, în 2020, marea problemă a mediului de afaceri a fost reprezentată de incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri, a doua problemă sistemică a fost identificată ca scăderea cererii interne (52,42%), urmată de cea care a vizat suspendarea temporară a activităţii datorată situaţiei Covid-19 (49,03%).
Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă cea mai mare parte a companiilor din România (99,7%), contribuie cu aproximativ 60% din Produsul Intern Brut şi angajează 60% din forţa de muncă, conform datelor oficiale.
În prima parte a anului 2020, aproximativ o treime (aproape 34%) din IMM-uri au apelat la măsura șomajului tehnic și mulți au amânat plăți: aproximativ un antreprenor din cinci (aproape 22%) și-a amânat plata impozitelor, un procent similar (aproape 20%) – plata altor taxe pentru buget, peste 14% – plata chiriilor, peste 10% – plata nutilităților și pste 7% – plata creditelor către bănci. Doar aproape 12 dintre întreprinderile mici și mijlocii au accesta credite subvenționare sau garantate din programul IMM Invest.
Potrivit Programului de guvernare pentru 2020 – 2024, coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR, mediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) și mult în spatele altor țări din Europa Centrală și de Est (ex: Polonia 52%).
„Antreprenorii români se finanțează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului și apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condițiile pandemiei COVID-19, problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat, mai ales în contextul unei diversități reduse de alternative de finanțare non-bancare”, se arată în Programul de guvernare 2021-2014.
Astfel, noul guvern își propune continuarea programelor de sprijin a mediului de afaceri deja în derulare destinate revenirii economice post COVID- 19 , printre care:
Scheme de finanțare destinate creșterii competitivității:
Contractarea alocării financiare din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, potrivit OUG nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene:
Urmăriți intervenția integrală a lui Sterică Fuduleaîn emisiunea GÂNDUL FINANCIAR, transmisă pe site-ul gandul.ro și contul de Facebook: